Educaþia din familie

Pregãtirea pentru cãsãtorie - o parte esenţialã a educaţiei.
În nici un fel nu se va pãşi în relaţia de cãsãtorie pânã ce pãrţile implicate nu vor cunoaşte datoriile practice ale vieţii de cãmin. Soţia trebuie sã deţinã acel rafinament al minţii şi manierelor pentru a putea fi calificatã spre a creşte în mod corespunzãtor copiii pe care îi va avea.
Multe femei, socotite bine instruite, care au absolvit cu onoruri anumite instituţii de învãţãmânt,
sunt în mod ruşinos ignorante în ceea ce priveşte datoriile practice ale vieţii. Ele sunt lipsite de calificarea necesarã pentru o gospodãrire corespunzãtoare a familiei,şi deci esenţialã pentru fericirea acesteia. Ele pot vorbi despre sfera elevatã a femeii şi drepturile ei, însã nu fac nici pe departe cinste familiei.Este dreptul fiecãrei urmaşe a Evei sã înţeleagã pe deplin datoriile gospodãreşti, sã fie instruitã în orice lucru gospodãresc. Fiecare tânãrã trebuie sã fie în aşa fel pregãtitã, încât, dacã ar fi sã ocupe poziţia de soţie sau mamã, ea sã poatã domni ca o reginã în propriul ei domeniu. Ea trebuie sã fie cu totul competentã, sã-şi cãlãuzeascã şi instruiascã copiii, sã-şi dirijeze slujitorii sau, dacã va fi nevoie, sã facã faţã cu propriile ei mâini treburilor din
gospodãria sa. Este dreptul ei sã înţeleagã mecanismul de funcţionare a corpului omenesc şi principiile de igienã, chestiuni ce ţin de alimentaţie şi îmbrãcãminte, muncã şi multe altele de care este direct legatã bunãstarea familiei sale.
Este dreptul ei sã dobândeascã o astfel de cunoaştere a celor mai bune metode de tratare a bolilor în aşa fel încât, în caz de îmbolnãvire, sã-şi îngrijeascã ea însãşi copiii, în loc sã-şi lase preţioasele comori pe mâna unor asistente şi medici strãini.

Petreceti timp cu copiii.

De obicei , tatal pierde ocazii de aur de a atrage si lega copii de sine.Cand vine de la lucru, el trebuie sa socoteasca a fi o schimbare placuta aceea de a petrece catva timp cu copii sai.
Tatii ar trebui sa lase deoparte falsa lor demnitate, sa se lipeasca de anumite placeri proprii, fara importanta, pentru a se amesteca printre copii, a simti impreuna cu ei micile lor necazuri, a se lega de inimile lor, prin puternicele legaturi ale iubirii, si a exercita o astfel de influenta asupra mintilor lor in formare, incat sfatul lui sa fie considerat sacru.

Un ajutor atent va usura povara mamei.

Oricare ar fi solicitarile si tulburarile sale, tatal trebuie sa intre in casa cu acelasi zambet de multumire cu care i-a intampinat pe vizitatori si straini toata ziua.Sotia sa simta ca se poate sprijini pe sentimentele mari ale sotului ei, ca bratele lui o vor intari si sustine in truda si grijile ei, ca taria lui o va sustine pe a ei, iar povara ei o va simti doar pe jumatate.Nu sunt copiii si ai lui, asa cum sunt si ai ei? Ajutorul acordat cu tandrete si sensibilitate este de mare valoare.Exista tendinta ca sotul sa plece si sa vina acasa cand ii place, fiind mai degraba un chirias decat un sot in cercul familiei sale.
Datoriile gospodaresti sunt sacre si importante; totusi adesea ele ele sunt implinite intr-o monotonie plictisitoare.Nenumaratele griji si preocupari devin stanjenitoare fara contributia tatalui care, daca doreste, aduce o schimbare placuta, o relaxare optimista, si acest lucru sta in puterea lui - depinde doar daca el doreste sau socoteste ca este necesar sa faca acest lucru.Viata unei mame umile este una de sacrificiu necontenit; si daca sotul nu are o apreciere corespunzatoare a greutatilor pozitiei ei si nu isi ofera ajutorul sau, atunci viata ei este ingreunata si mai mult.
Dragi mamici voi primiti ajutorul sotilor vostrii in poverile pe care le aveti de dus?

Datoria tatalui in cresterea copilului

Datoria tatalui fata de copiii sai nu poate fi transferata asupra mamei.Daca isi aduce la indeplinire propria ei datorie,ea are suficienta povara de purtat.Doar lucrand la unison tatii si mamele vor putea aduce la indeplinire lucrarea incredintata lor de Dumnezeu.
Tatal nu trebuie sa se sustraga de la implinirea partii sale in educatia copiilor sai pentru viata si nemurire.
El trebuie sa-si aduca contributia in impartirea responsabilitatii.Atat tatal, cat si mama au obligatii.Parintii sa dovedeasca iubire si respect unul fata de celalalt,daca vor sa vada aceste calitati dezvoltandu-se in copiii lor.
Tatal trebuie s-o incurajeze si sa o sprijine pe mama in noianul ei de griji, cu priviri placute si amabile.
Incercati sa va ajutati sotia in lupta care ii sta in fata.Vegheati asupra cuvintelor rostite, cultivati rafinamentul in maniere, balndetea, curtoazia si veti fi rasplatiti, daca veti face astfel.

De ce vibreaza pamantul

De ce vibreaza pamantul

De ce oare vibreaza pamantul?
De ce cand tremura in lupta cu vantul
Adesea simtim o zguduitoare
Si solemna chemare la inchinare?

Da, ni s-a dat o explicatie:
Straturile se echilibreaza prin vibratie,
Dar nu e de-ajuns aceasta teorie
Cand lumea se clatina din temelie...

Daca Ziditorul tine in mana pamantul,
Daca suflarea Lui e una cu vantul,
N-avem nevoie de explicatii stiintifice
Pentru ca sufletul sa ni se clarifice.

Dumnezeu vorbeste prin tunet si fulger,
Ne lumineaza prin slava unui inger,
Ne iese de multe ori in cale
Pentru ca I-e dor de faptura mainilor Sale...

Dar noi am crescut mari, si gata,
Nu mai avem nevoie de Tata,
Nu mai venim in racoarea diminetii
Sa ne curete izvoarele vietii.

Am inventat masini si calculatoare,
Vorbim cu El de la distanta, la celulare
Pentru ca ne e teama de tunetele de pe Sinai,
Si fugim de... "plictiseala" din rai.

Si pentru ca nu avem timp de conversatie
Am pus telefonul pe vibratie...
Nu vi se pare ca in aceste zguduiri ale pamantului
Se vad semnele sfarsitului timpului?...

Suntem noi mari inventatori de jucarii,
Dar vom ramane vesnic copii...
Cineva asteapta sa-I raspundem: "Alo, alo, Tata,
Vorbeste, fie chiar si pentru ultima data!"

O noua ora de explo

In sfarsit o zi fara ploaie!Soarele a iesit de dupa nori si este cald.Abia astept intoarcerea copilasului meu de la scoala.Vom merge la ora de exploratori .Cand am ajuns in curte erau 3 persoane , dar si o gramada de porumb care trebuia desfacut.Am mers sus si am inceput ora de explo, am discutat despre camporee si ce v-a fi acolo.Sa va spun ca noi ne intalneam in numar de 21-22 de copii, iar acum ......trist dar adevarat suntem doar vreo 6-7 oameni la intalnire.De ce?
Nu mai au timp copii sa vina la intalniri sau au alte preocupari?Voi ce ziceti?Cu toate ca am fost putini , am ajutat la desfacerea porumbului, iar instructorul de la grupa cealalta a dus sacii in pod. E bine sa ajuti.Noi ne-am bucurat ca in dupa-amiaza zilei de 25 Mai am putut face o fapta buna.
A fost frumos.Imi este dor si de restul copiilor din cele doua grupe de explo.
Am multe amintiri cu ei.Dar asta este viata.Duminica voi merge cu acesti putini exploratori in Camporee la Pestera Ursilor.Am sa scriu ce s-a intamplat la intoarcere.

Tanara domnisoara mamica!!!

Aceasta fata draguta, despre care am sa incep sa va povestesc a ajuns la varsta de 14 ani.O adolescenta in toata regula.Dar ce sa vedeti:a inceput sa isi faca prieteni de acum vreo 2 ani buni.Foarte important este mediul in care crestem si educatia de acasa.Educatia mamei pentru copii ei este vitala.Mama trebuie sa fie exemplul de caracter, rabdare si dragoste pentru copii ei.
Cum va spuneam aceasta tanara domnisoara am cunoscut-o cand avea doar 7 anisori.Trece repede timpul.Nu-mi vine sa cred ca se intampla multe lucruri asa repede.Tanara noastra a trait mai multe dezamagiri si despartiri in familie.Tatal a parasit-o pe cand era micuta bebelas, iar mama a trait in concubinaj pana nu de mult cu un alt barbat.
Tanara noastra a fugit de acasa, acum doua veri la tatal ei cel bun.Nu prea i-a placut. S-a intors dupa ce a inceput scoala.O alta escapada a avut-o mama ei , cand impreuna cu ea a fugit in alt sat, cu un alt barbat.Fata noastra a avut tot exemple din acestea.
Anul trecut a plecat din nou la tatal ei in sat si a avut o aventura cu un baiat mult mai invarsta decat ea.Iar in toamna cand a trebuit sa vina din nou la scoala, a zis ca nu mai vine , caci.....surpriza...era insarcinata.
Anul acesta in aprilie a nascut o fetita superba.Problema este ce va face ea?Care va fii viata ei de acum incolo?Isi va continua oare scoala?Ma indoiesc.Totusi ce am apreciat la mama ei, ca dupa toate greselile facute de ea nu si-a abandonat fiica.O ajuta si o sprijina sa isi creasca fetita.
Tot mai multe "sarcini nedorite", dar chiar asa sa fie?
Ma doare sa vad cum o tanara domnisoara ajunge mama la 14 ani.
Sa fie oare inconstienta?Sau mai degraba lipsa de educatie?
Tu tinere ce zici?